21Pentru că dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri, (Marcu 7:17-23)

 

Aceste versete (v.21-23) stabilesc în continuare adevărul că inimile noastre cuprind mai mult decât doar duhurile noastre. Și creștinii încă se mai luptă cu lucruri precum mândria și prostia, despre care Iisus a spus că vin din inimă. Este cert că duhurile noastre născute din nou nu sunt sursa acestor păcate; prin urmare, inima cuprinde mai mult decât duhul.

Cuvântul duh este folosit în diferite moduri în Scriptură. Utilizarea cea mai freventă se referă fie la Duhul lui Dumnezeu, fie la duhul omului. Fie denotă persoana Duhului Sfânt, fie partea spirituală a ființei noastre compusă din trei părți (1 Tesaloniceni 5:23). Cuvântul duh poate descrie și o stare mentală. În Efeseni 1:17, Pavel s-a rugat ca ceea ce era deja adevărat în duhurile noastre să devină „dispozițiile noastre mintale.” El s-a rugat pentru o eliberare în sufletul nostru a ceea ce era deja prezent în duhul nostru.

Viața creștină nu este o încercare de a obține mai multă credință, mai multă ungere, sau de a te apropia de Domnul. Noi avem deja aceste lucruri în plinătatea lor. Avem nevoie doar de o revelație a ceea ce este deja al nostru. Înțelegerea acestui lucru înlătură multă frustrare și îndoială. Este mult mai ușor să eliberezi ceva ce ai deja decât să încerci să obții ceva ce nu ai. De ce s-ar îndoi cineva că ar putea primi ceva ce are deja?

Prin Hristos, ești deja binecuvântat cu toate binecuvântările spirituale (Efeseni 1:3). Tot ce trebuie să faci este te apropii de ceea ce este deja al tău, și faci aceasta reînnoindu-ți mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul Lui îți spune cine ești și ce ai. Odată ce știi ce este al tău, atunci duhul și sufletul tău vor forma o majoritate, iar trupul tău va experimenta viața lui Dumnezeu, care a fost depozitată în duhul tău.