17Femeia a răspuns şi a zis: „Nu am bărbat.“ Iisus i-a spus: „Bine ai zis: «Nu am bărbat», 18pentru că cinci bărbaţi ai avut şi acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta ai spus adevărat.“ 19Femeia I-a spus: „Doamne, văd că Tu eşti profet.” (30)
Nu a fost nevoie de un discernământ măreț ca femeia samariteancă să facă această ultimă declarație. Iisus tocmai ce „i-a citit gândurile.” El i-a spus cele mai intime detalii din viața ei. Oricine ar fi putut percepe că Iisus era un profet după așa ceva.
Această femeie a venit să ia o găleată de apă și a întâlnit pe cineva care era mai mult decât un bărbat. Dumnezeu îi vorbea. Care a fost reacția ei? Ea a schimbat subiectul. Ea a ridicat o problemă doctrinară despre locul potrivit de închinare – orice pentru a-i atrage atenția lui Iisus de la viața personală.
Cu toții avem tendința de a construi ziduri de confidențialitate în jurul detaliilor intime ale vieții noastre. Ne este frică să lăsăm pe cineva, în special pe Dumnezeu, să privească în interior. Adevărul este că Dumnezeu ne cunoaște deja inimile! El vrea ca noi să-I dăm Lui toată inima noastră. El vrea ca noi să împărtășim totul cu El, astfel încât El să ne poată face întregi.
Iisus a adus-o pe această femeie chiar la subiectul relației sale personale cu Dumnezeu. El i-a spus că locașul de închinare sau formele de închinare nu erau importante. Dumnezeu căuta oameni care să își deschidă inimile – chiar și părțile ascunse – către El.
Astăzi poți rămâne ocupat cu orice, cu excepția singurului lucru care contează, și acela este să te închini lui Dumnezeu cu toată inima ta în duh și în adevăr. Alege să faci singurul lucru pe care El vrea să îl faci. Deschide-ți inima pe deplin către El și doar privește apa vie a lui Iisus care se revarsă prin tine și te face întreg.
